Jan
27
De ce nu au tinerii salarii mari?
Filed Under Zi de zi
Marea majoritate a tinerilor se plâng că angajatorii nu le oferă condiţii financiare bune, că îi muncesc ca pe hoţii de cai, şi alte chestii din astea crâncene.
Sunt şi excepţii. Spre exemplu sora mea a lucrat peste 3 luni pentru măgarii de la Kika. A lucrat cu mult înainte de lansarea magazinului din Militari, chiar şi 12 ore. A venit mega lansarea pe 4 decembrie (chiar de ziua mea
) şi a stat în magazin şi 16 ore. Li s-a promis tuturor o”primă de deschidere” ce ar fi trebuit să fie echivalentă cu un salariu. Săptămânile trecute, sora mea a aflat că nu va primi acea primă, şi că nu i se vor plăti nici orele suplimentare lucrate … Ce pot să spun … “Atât de KIKA” … după cum sună sloganul cârnaţilor vienezi.
Ä‚sta e un caz … dar eu vreau să povestesc despre un alt fel de atitudine, care este majoritară în rândul generaţiei “Messenger” şi despre care a scris şi Cabral . O amică de a mea şi-a pus obrazul la înaintare, şi a recomandat-o pe o fătucă abia ieşită de pe băncile facultăţii pentru poziţia de Asistentă a unei individe de la revista “La cucina”. Înţelegerea a fost că pentru început să-i dea un salariu de 600 lei, pe o perioadă de probă, până când îşi dădeau seama cu ce poamă au de a face … Şi şi-au dat seama mai repede decât credeau 
În trecut se mai “fripseseră”cu tinerei din ăştia care cereau marea cu sarea, le făceau contractul, îl înregistrau la ITM, după care juniorii noştri plecau fără remuşcări, că li se părea lor nu ştiu ce …
Fătuca noastră din poveste a pimit pe mână toate cheile biroului chiar în ziua când au parafat înţelegerea, i s-a spus cam ce are de făcut şi … a doua zi LE-A TRAS-O. A venit la birou cu 30 minute mai devreme, a făcut cafeaua, le-a pus cheile pe masă şi a plecat fără să anunţe pe nimeni, fără să dea ochii cu vreun superior
Vă întrebaţi care a fost motivul? “Păi ce … trebuia să-i fac cafeaua şi auzi tu … să mă trimită pe minesă-i plătesc facturile! Mi-a zis tata că îmi dă 600 lei să stau acasă.” Persoanele astea ar trebui trimise să lucreze în mină, ca să facă diferenţa dintre “munca de asistentă” şi “munca adevărată”. Nu mai spun că aici avea nişte oportunităţi extraordinare, pe care bietul miner (ca să păstrez comparaţia) nu prea le are.
La primul meu job m-am angajat pe 100 dolari şi în 6 luni era cel mai informat om din firmă. A fost greu, dar la 23 ani altfel iei greutăţile în piept … nu mai spun de cum simţi viaţa la 18 – 19 ani.
Ce cheltuieli avea fătuca asta, de nu putea accepta 600 lei … ca să înveţe ce înseamnă munca?
Cam din cauza asta angajatorii suflă şi în iaurt când trebuie să înregimenteze un tinerel … Ä‚ştia sunt ca un bilet la loterie. Nu mai spun atitudinea lor le dăunează celor serioşi, care vor să facă treabă, şi care pleacă la drum cu un handicap de imagine.
Familia ar trebui să intervină mai din timp cu juniorii ăştia comozi şi să-i arunce în vâltoarea vieţii la momentul potrivit, pentru că altfel rămân cu impresia că totul este în nuanţă de roz … şi sunt al naibii de departe de adevăr …
Comments
6 Responses to “De ce nu au tinerii salarii mari?”
Comentează
Facturile se platesc prin Internet si cafeaua o face filtrul. Investitia de timp si bani pe care a facut-o fata aia in educatia proprie (si din impozitele mele, daca a fost la stat) justifica o utilizare in scopuri superioare a capitalului uman.
Fata a acceptat salariul de mizerie pentru a invata ceva nu pentru a face munca pe care o poate face si o tuta cu 4 clase. A procedat perfect, ca un om care-si cunoaste propria valoare. Nu avea contract, deci a plecat a doua zi.
Si punerea obrazului e bilaterala, amicei tale ar trebui sa-i crape pentru ca recomandat o fata de calitate unei vaci corporatiste increzute.
Sigur, nu cunosc detalii concrete, deci cazul asta poate sa fie altfel decat ce rezulta din ce zici tu. Dar patern-ul “oameni capabili, folositi la cules porumb” mi-e extrem de familiar. La fel si oamenii mediocrii care ajung in functii de raspundere prin felurite conjuncturi si uita subit care e valoarea lor reala, si ca datoreaza respect si femeii de serviciu.
Societatea noastra nu e meritocratica, valoare != bani sau functie. Deci trebuie sa ne cumportam in conscinta, mai ales daca ajungem sa avem acei bani si functii.
De exemplu, sa ne facem singuri cafeaua aia nenorocita, sau sa angajam un retardat pe pozitia de facator de cafele, dandu-i o sansa sa se integreze in societate.
Sper ca esti la curent cu falia dintre sistemul academic si cel economic … Cei care ies de pe bancile facultatii au valoarea de piata apropiata de zero
Pana se prind ei cum e cu munca, o tin intr-o veselie. Am vazut o gramada de fatuce din astea cu harfe in cap care nu erau in stare nici macar sa fie punctuale la servici … Dar cand e vorba de bani … mama, mama ce gura au … Ca ele au facultate dom’ne, dar nici nu stiu de capul lor … Astea si Astia strica piata … Daca ai avea afacerea ta, te-ai gandi de 5 ori pana sa dai cateva mii de lei pe fundul uneia ca asta …
Este adevărat că atunci când ieşi de pe băncile facultăţii şi nu ai lucrat eşi un zero. Dar să vorbim şi de faptul când eşti la facultate şi mai şi lucrezi iar în ciuda faptului că te dai peste cap să faci lucrurile de o calitate foarte bună în cadrul job-ului tău şeful tău uită să te mai aprecieze.
asta e o altă categorie de oameni
acum am dat si eu peste acest post… l-am citit, am citit si comment-urile, si nu pot sa spun decat ca… imi amintesc ca primul meu salariu, la 19 ani, in primul an de facultate, a fost 2,5 mil lei vechi… si nu am mai comentat nimic, am zis sa merg inainte ca alta sansa nu am decat sa lucrez sa-mi fac experienta si sa o iau in aproape in apropae sa evoluez. Si culmea, chiar a functionat. Totul este ca atunci cand nu te mai multumeste jobul tau dpdv bani sau munca prestata, sa cauti ceva mai bun. Asta functioneaza daca esti inca in facultate, pentru ca nu se asteapta nimeni sa stai 7 ani pe un post. Atunci e vremea “experimentelor”, ca sa zic asa. Daca stai si astepti sa termini facultatea (sau masterul, sau doctoratul sau mai stiu eu ce) ca sa te angajezi… o sa te trezesti ca ai 10 diplome dar nu te vrea nimeni pentru ca nu stii sa faci nimic. Asta cu asteptatul sa termini e doar un pretext pentru o lene crasa, in cele mai multe cazuri (exceptez SF-uri gen Medicina unde e alta poveste). Parerea mea.
am uitat sa spun ca nu am 100 de ani ci 25. iar acum dupa aproape 6 ani… am depasit cu mult valoarea inzecita a primului salariu. Asta in timp ce ma uit la colege de generatie care muncesc pe 13, 15 milioane, sau… deloc. Ca domne e criza si nu se gasesc joburi, ce daca am terminat masterul. QED.