Un monolog demenţial :smile:



Săptămâna trecută am făcut un periplu prin Nordul Moldovei şi am vizitat mânăstirile Voroneţ, Putna, Suceviţa, Moldoviţa, Neamţ, Agapia, Văratec, Secu, Sihăstrie şi Chilia lui Danil Sihastru.

s4010056.JPG

Suceviţa …

A fost un adevărat tur de forţă, dar a meritat. Peisajele sunt absolut superbe, iar drumurile excelente.

s4010018.JPG

Spre Putna …

Acum îl înţeleg pe Ştefan cel Mare când a ţinut cu dinţii de ţărişoara lui.

Aici aveţi o sumară galerie foto.

Ella

Filed Under Zi de zi | 2 Comments

Ella (01.08.1999 – 01.11.2007) a fost cel mai inteligent şi cel mai frumos perush pe care l-am văzut şi nu spun asta pentru că era al meu. Îmi este greu să aleg cuvintele potrivite acum când durerea este încă existentă.

ela2.JPG

Ella pe rama de la ochelarii surorii mele … unul din locurile ei preferate

Fiecare colţ al casei îmi aduce aminte de ea. A fost liberă să zboare pste tot, iar atunci când se smţea singură în sufragerie venea la noi, oriunde ne aflam.

A avut o viaţă liniştită, iar trecerea în nefiinţă a fost la fel … a închis ochişorii şi a adormit.

O pasăre curajoasă, demnă şi cu mult bun simţ. Aşa am educat-o şi mă bucur că i-am putut oferi multe lucruri interesante, multe provocări.

s4010009.JPG

Ella pe umărul Oanei

Nu pot să uit cum am învăţat-o să mânânce porumb … Ştiam că e mâncăcioasă şi i-am întins coceanul, dar s-a speriat de culoarea boabelor de porumb şi s-a retras. În acel moment am început să mănânc uitându-mă la ea … Ella nu schiţa niciun gest, dar mă privea cu mare atenţie. M-am întors cu spatele la ea şi am continuat să mănânc zgomotos. Nu a mai rezistat decât 1 minut şi a sărit pe umărul meu ca să vadă ce fac acolo. S-a agăţat de tricou şi a coborât spre cocean … şi a început să guste din porumb … i-a plăcut şi de atunci nu am mai scăpat de ea când venea vremea porumbului …

s4010003.JPG

Ella pe colivie … nu dormea înăuntru ci numai deasupra sub abajurul acela roşu

Să se odihnească în pace!